În transpunerea Directivei privind Achizițiile Publice, România a tradus litera legii, dar a pierdut spiritul acesteia

Related Articles

• COMUNICAT: România trebuie să meargă înainte. Strategia Națională Anticorupție trebuie să devină, ca scop și conținut, Strategia Națională pentru Integritate 0 12.May
• TI-Ro, IPP și SAR cer ANAP să emită normele legale care să permită implicarea societății civile în monitorizarea integrității procedurilor de achiziții publice 0 21.Jul
• Guvernul schimbă tactica: fondurile europene nu se mai atrag cu specialiști, ci cu lobby politic la Bruxelles 0 23.Feb

București, 23 septembrie 2015. Modificările propuse de Guvern la legislația din domeniul achizițiilor publice, deși îndelung dezbătute, stârnesc în continuare criticile multor categorii de actori implicați în procesul achizițiilor publice. Mai mult, perspectiva depunerii proiectului la Parlament la jumătatea lunii octombrie a.c. este îngrijorătoare sub aspectul timpului rămas pentru preluarea observațiilor părților interesate, dar și pentru adoptare, au apreciat cei peste 100 de participanți (reprezentanți ai autorităților locale și centrale, avocați, consultanți, sectorul de business) la Workshopul Internațional  România. O nouă viziune în achiziții publice, un sistem de eficientizare a resurselor publice și noi coordonate de lucru cu mediul privat organizat de către Institutul pentru Politici Publice. Al doilea act normativ supus dezbaterii, cel privind remediile și căile de atac, a fost considerat inadecvat, neclar și comportând riscul unor mari blocaje atât în activitatea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), cât și în cea a instanțelor, în domeniul contestării/apărării drepturilor companiilor afectate de procedurile de achiziție.

Standardizarea, atât ca formă a documentelor din dosarul achiziției cât și prin stabilirea unor repere de preț și calitate/tehnice, a fost apreciată ca având potential de a reduce corupția din sistem, fără însă ca această abordare să afecteze o responsabilitate crescută, pe care autoritățile centrale o solicită insistent autorităților contractante. Este inacceptabil să constatăm că același produs care este cumpărat de către o autoritate contractantă cu 5 lei, are un cost de 9 sau 10 lei în cazul unei alte autorități contractante. Conform reglementărilor propuse, România rămâne o țară cu duble standarde: reguli mai stricte pentru achizițiile pe fonduri UE și reguli mai puțin stricte pentru fondurile naționale. Termenul de 1 ianuarie 2016 promis de Guvern Comisiei Europene pentru a adoptarea noii legislații privind achizițiile publice este nerealist și chiar populist având în vedere că Parlamentul nu lucrează până la acea dată și că proiectul de lege încă nu a fost transmis în Parlament, spre dezbatere. Atragem atenția că în ritmul actual este posibil ca întârzierea adoptării noii legislații a achizițiilor publice (precum și a actelor conexe) să afecteze implementarea proiectelor din exercițiul financiar 2014 – 2020, având în vedere că și Comisia Europeană așteaptă ca achizițiile din acest exercițiu să fie realizate în conformitate cu noua legislație.

Achizițiile publice trebuie să fie mai mult decât un  proces birocratic în care ne acoperim de hârtii din care să rezulte că nu s-a furat nimic, chiar dacă produsul sau serviciul oferit este slab calitativ sau nu răspunde deloc cerințelor autorității contractante. Acestea din urmă trebuie să selecteze cea mai bună ofertă care aduce un echilibru între aspectele de mediu, sociale și financiare ale respectivei achiziții si generează valoare economică autentică, nu doar o cheltuială în limita bugetului prevăzut, așa cum se întâmplă în prezent. Reamintim că piața achizițiilor publice din România a ajuns la pragul de 17,4 miliarde de euro în anul 2014, 97% dintre contracte (ca număr) fiind atribuite prin criteriul prețul cel mai scăzut și numai 3% prin criteriul oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic.

Pregătirea corpului funcționarilor publici cu atribuții în domeniu și schimbarea opticii autorităților însărcinate să controleze implementarea proiectelor de investiții reprezintă cele mai mari vulnerabilități/zone rezistente la schimbare în sistem. Invitați la discuții, reprezentanții sistemului olandez din domeniul achizițiilor publice (Wouter Stolwijk, Director PIANOo, Centrul de Expertiză pentru Achiziții Publice, Ministerul Economiei din Olanda, Cuno van Geet, Director, Ministerul Mediului și Infrastructurii din Olanda, Eveline Broeders-Wilke, Manager Audit, Ministerul Finanțelor din Olanda) s-au arătat suprinși de multitudinea reglementărilor și a prevederilor referitoare la control și verificare în achiziții, o abordare care comportă riscul de a scăpa din vedere faptul că interesul ultim al realizării unui proiect de investiții îl reprezintă creșterea calității standardului de viață al cetățenilor. Experții olandezi au recomandat ca politica Statului Român în domeniu să fie orientată către realizarea unor achiziții eficiente din punct de vedere al interesului cetățenilor înaintea detalierii procedurilor, inclusiv a celor de control în domeniu.

Dezbaterea care a avut loc la București, în zilele de 21 și 22 septembrie a.c., a a constituit și momentul primului discurs al noului Ambasador al Olandei la București, E.S. Ambasadorul Stella Ronner-Grubačić, în cadrul proiectului susținut de Ambasada Regatului Țărilor de Jos la București și implementat de către Institutul pentru Politici Publice. Mai jos regăsiți fotografii de la eveniment.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm contactați Violeta Alexandru – Director IPP la tel 021 212 31 26 sau email violeta@ipp.ro.