home
contact
|
|
| Sondaj Ne cunoastem dreptul la informare? |
Bucureşti, 1 iunie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicităţii rezultatele celui mai recent sondaj de opinie realizat în cadrul unui proiect cu finanţare din partea Uniunii Europene prin programul Phare 2006/018-147.01.02, intitulat Informaţia de interes public – un drept fundamental, nu o favoare, derulat în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Cercetarea, care s-a desfăşurat în perioada 20 – 29 aprilie a.c. pe un eşantion de 1033 de persoane, reprezentativ la nivel naţional, cuprinde informaţii despre percepţia românilor referitoare la dreptul la informare şi cunoştinţele publicului legate de mecanismele pe care le au la dispoziţie pentru a obţine informaţii de interes public de la autorităţi.
Conform sondajului, 68% dintre români cred că dreptul la informare este foarte important, situându-se, totuşi, în urma unor alte drepturi pe care românii le consideră mai importante, cum sunt: dreptul la integritate fizică, dreptul la apărare în justiţie, dreptul de proprietate sau dreptul de a alege şi a fi ales. 41% dintre români cred ca accesul la informaţii privind activitatea instituţiilor publice din România este mai degrabă dificil, iar 42% cred că autorităţile publice, atunci când furnizează informaţii despre activitatea proprie, o fac de o manieră insuficientă.
La întrebarea privind care este, în opinia cetăţenilor, instituţia cea mai lipsită de transparenţă în comunicare, un sfert dintre respondenţi (25%) au răspuns Guvernul şi 23% - Parlamentul. Mai mult de jumătate dintre români (52%) sunt interesaţi de activitatea Primăriei din localitate, urmată la distanţă considerabilă de Preşedinţie – de a cărei activitate sunt interesaţi 12% dintre cetăţeni şi consiliul local (11%). Aspectele în legătură cu care românii se arată cei mai interesaţi să afle informaţii sunt: taxele şi impozitele (50%), modul în care sunt cheltuiţi banii publici (49%), legi, regulamente şi decizii adoptate de respectiva autoritate (34%). Atunci însă când se interesează despre activitatea conducătorului unei instituţii – respectiv Preşedinte, Miniştri sau Primar – precum şi despre activitatea parlamentarilor, majoritatea românilor sunt mai degrabă interesaţi să urmărească respectarea promisiunilor din campania electorală, în timp ce un procent mai mic (în medie sub 25%) sunt interesaţi de activitatea instituţională propriu-zisă.
Peste jumătate dintre cei chestionaţi (54%) declară că au solicitat cel puţin o dată o informaţie publică unei autorităţi/instituţii în ultimul an (fără să fie conştienţi neapărat că fac acest lucru în temeiul unei legi), cele mai multe dintre aceste solicitări fiind adresate verbal, la sediul instituţiei. În 85% din cazuri, cel care a solicitat informaţia a primit răspuns. În opinia cetăţenilor, cele mai eficiente metode pentru a avea acces la informaţii/documente oficiale sunt: solicitarea acestora pe cale oficială (49%), să ai cunoştinţe în instituţia respectivă (25%) sau cunoaşterea unor persoane cu funcţii de conducere în instituţia respectivă (22%).
În ce priveşte cunoştinţele privind dreptul la informaţie, 39% dintre cei chestionaţi declară că ştiu de existenţa legii privind liberul acces la informaţiile de interes public, dintre aceştia 45% afirmând că au folosit cel puţin o dată legea pentru a solicita informaţii unei autorităţi/instituţii publice. Profilul cetăţeanului care cunoaşte într-o măsură mai mare legea este cel al categoriei de vârstă 31 – 45 de ani, cu educaţie superioară, mediu de rezidenţă urban. Este de remarcat faptul că distribuţia respondenţilor care au dovedit o mai bună cunoaştere a legii pe regiuni indică o diferenţă pozitivă în oraşele mici şi medii (între 30.000 – 100.000 locuitori), în timp de în oraşele mari şi în Bucureşti cunoaşterea legii este semnificativ sub medie, conform sondajului.
Majoritatea covârşitoare a celor chestionaţi (86%) sunt de părere că ar trebui să existe sancţiuni mai severe pentru autorităţile care nu comunică informaţii atunci când li se solicită, dintre acestea cel mai frecvent menţionate fiind: tăierea din salariul funcţionarului public responsabil (39%), avertisment aplicat funcţionarului (32%), aplicarea unei amenzi instituţiei (20%).
Cercetarea este prima de acest gen care evaluează eficienţa instrumentelor legale pe care le are la dispoziţie cetăţeanul pentru a afla informaţii de interes public. Parte dintre aspectele relevate – în special cele legate de dificultăţile de ordin practic, dar şi de percepţiile privind soluţiile "neoficiale” de obţinere a informaţiilor ca fiind încă eficiente – ar trebui să stea pe viitor în atenţia Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG), instituţie abilitată să faciliteze optimizarea comunicării guvernamentale şi creşterea transparenţei în administraţia publică şi care are datoria de a îşi asuma un rol activ în corectarea acestor derapaje de natură funcţională.
Pentru eventuale informaţii şi sesizări legate de proiectele Phare contactaţi cfcu.PHARE@mfinante.ro. Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Elena Iorga, Coordonator proiect, la tel: 021 212 3108, mobil 0722 166 888 sau e-mail: elena@ipp.ro.
