Alegerile au trecut. Partidele se pregătesc de vacanţă. Promisiunile de reformă electorală au fost deja uitate. Contează scorul sau drepturile cetăţenilor?

Bucureşti, 14 iunie 2009 ■ Având în vedere fenomenele din ziua alegerilor şi rata îngrijorătoare de participare la vot în scrutinul pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European - locul 24 din 27 ţări - Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere partidelor politice să nu se sustragă în continuare responsabilităţii pe care o au de a stimula dezbateri publice şi de a lua decizii pe marginea unor teme importante ce au provocat dispute în această perioadă.

1. Iniţiativa desfiinţării/interdicţiei de a vota pe liste suplimentare

Considerăm că, atâta vreme cât alegătorilor aflaţi, din diferite motive, în mişcare, în ziua votului, nu li se oferă posibilitatea să voteze printr-o altă metodă, interzicerea dreptului constituţional de a vota este o măsură de o gravitate extraordinară. Îngrijorător este faptul că acestei idei i se alătură organizaţii care pretind că sunt susţinătoare ale apărării drepturilor omului. Faptul că discutăm de eventuale, dar încă nedovedite, cazuri de vot multiplu, nu înseamnă că toţi cei 668.217 de votanţi de pe listele suplimentare trebuie etichetaţi ca infractori şi privaţi de posibilitatea de a vota. Statul/partidele care organizează alegerile trebuie să răspundă pentru incapacitatea de a organiza un cadru legal/organizatoric astfel încât oricine doreşte să poată vota, ci NU cetăţeanului să i se interzică un drept fundamental, atunci când doreşte să îl exercite.

2. Introducerea votului anticipat prin poştă şi internet

IPP consideră că introducerea acestor metode de vot constituie o prioritate, fiind adaptate realităţilor din toată lumea. Cu ocazia recentelor alegeri pentru desemnarea membrilor Parlamentului European, aproape 20% din finlandezi au votat anticipat folosind această metodă. Suntem încrezători că doar voinţa politică e cea necesară pentru a putea avea aceste instrumente gata chiar şi pentru alegerile prezidenţiale de la sfârşitul acestui an. Statul trebuie să îşi remedieze slăbiciunile (asigurarea unor condiţii tehnice care să garanteze siguranţa corespondenţei) ci nu să interzică unor cetăţeni dreptul constituţional de a vota.

3. Ideea introducerii votului obligatoriu

O altă iniţiativă ce pare a nu avea respect pentru drepturile omului şi democraţie este aceea a posibilităţii introducerii votului obligatoriu. În România drepturile omului se transformă peste noapte intr-o obligaţie, dacă vor politicienii. Mai mult decât atât, premisa că votului obligatoriu ne va oferi o participare foarte consistentă la vot în România este falsă. Puţinele ţări care au această prevedere se confruntă ele însele cu prezenţă la vot de circa 50%. Susţinătorii acestei idei trebuie să reflecteze la faptul că obligativitatea înseamnă şi aplicarea unei sancţiuni milioanelor de cetăţeni ce nu se vor prezenta la vot. Iar o obligativitate care este încălcată dacă nu urmează nicio sancţiune reală este ilogică. Dacă însă politicienii care doresc să forţeze cetăţenii să voteze insistă, poate că ar fi bine să înceapă cu o reglementare  prin care să fie forţaţi ei înşişi să voteze toate deciziile din Parlament, iar dacă nu, să fie sancţionaţi. După cum a demonstrat IPP, nu există nici măcar un parlamentar care să aibă prezenţă la vot în plenul Parlamentului de 100% şi nicio sancţiune nu pare eficientă.

4. Schimbarea zilei de vot

IPP consideră că participarea la vot, din mai multe motive, ar putea fi stimulată de organizarea alegerilor într-o zi lucrătoare. Aceasta trebuie să nu fie legată de weekend, adică nu în ziua de luni sau vineri, ci să fie una din zilele de marţi, miercuri, sau joi. Angajatorii ar trebui să permită angajaţilor, în aceste condiţii, să aibă câteva ore libere, în care să poată merge să voteze. Partidele ar trebui să analizeze această propunere în relaţie cu evoluţia societăţii şi cu recâştigarea unei componente importante din populaţia activă a României.

5. Îmbunătăţirea listelor electorale permanente

IPP solicită actualizarea datelor de către Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor sub sancţiunea demiterii conducerii naţionale şi judeţene a acestei structuri. Este cunoscut şi dovedit faptul că jumătate din persoanele ce votează pe liste suplimentare şi care sunt etichetate ca fiind turişti electorali sunt în fapt persoane care se prezintă în ziua votului la secţia de votare şi dovedesc cu cartea de identitate că au adresa în raza arondată respectivei secţii de votare dar nu sunt regăsiţi pe liste, din vina celor ce le întocmesc. De exemplu în cazul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din anul 2004 când aceste persoane au fost trecute pe o liste separate, s-a putut constata că numărul persoanelor ce au votat pe liste speciale, la secţia de care aparţin, a fost de 541.630 de persoane.

6. Reducerea numărului de secţii de votare în incinta aceluiaşi imobil

Cu ocazia acestor alegeri au fost organizate 18.317 secţii de votare, într-o serie dintre acestea prezentându-se un număr mult prea mic pentru justificarea mobilizării de personal/logistică. IPP propune ca, pe viitor, acolo unde există mai multe secţii de votare în acelaşi imobil, acestea să se reducă la jumătate prin unirea acestora (două câte două). Măsura poate duce nu numai la economii financiare dar şi la rapiditate în centralizarea rezultatelor. Un exemplu este Municipiul Bucureşti unde au fost organizate 1.222 secţii de votare în 287 centre, adică o medie de 2,4 secţii de votare pe centru. La fiecare dintre acestea erau aşteptaţi în medie 1.004 alegători dar sau prezentat, în medie 277. Considerăm că înjumătăţirea acestora, în anumite localităţi, poate reduce substanţial costurile alegerilor fără a pune o presiune organizatorică asupra secţiilor rămase.

7. Falsurile din listele de susţinători ale candidaţilor

IPP consideră că Parchetul are indicii suficiente în cazul unor candidaţi care au obţinut un număr de voturi cu un ordin de mărime sub cele 200.000 de semnături necesare depunerii candidaturii pentru a începe investigaţiile privind eventualele falsuri. IPP a susţinut de ani de zile înlocuirea ruşinoaselor liste false cu semnături cu depunerea unor garanţii financiare pentru înscrierea în cursa electorală şi nerestituirea acestora dacă aceşti candidaţi nu obţin un scor măcar la jumătate decât pragul necesar de obţinere a mandatelor.

Cerem aşadar partidelor să se implice alături de societatea civilă într-o dezbatere publică în următoarea perioadă, pentru găsirea celor mai potrivite soluţii ce pot contribui la creşterea participării la vot şi prin aceasta la câştigarea unui suport popular corespunzător care să îi legitimeze pe cei aleşi. Dezbaterea trebuie declanşată acum pentru a se ţine cont de experienţele electorale recente, evitându-se adoptarea acestor măsuri cu câteva zile înaintea următoarelor alegeri, cum se întâmplă de obicei în România. De asemenea dezbaterea nu trebuie să capete accente populiste mergând până la interzicerea dreptului de a vota, sancţionarea alegătorilor pentru blocajul de credibilitate în care se află partidele fiind deosebit de periculos pentru evoluţia democraţiei din România.

Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Adrian Moraru, Director adjunct IPP, la tel: 021 212 3126/27, mobil 0724237229 sau e-mail: adrian@ipp.ro.