Dezinteres şi delegitimare: doar jumătate dintre românii care votau în ’90 mai merg astăzi la urne

Declinul participării la vot

Sondaj participare vot IPP DATA Research

Bucureşti, 6 mai 2009 ■ Prin studiul dat astăzi publicităţii - Declinul participării la vot în România. Doar jumătate din participanţii la vot din '90 mai sunt astăzi interesaţi să voteze, Institutul pentru Politici Publice (IPP) atrage atenţia asupra unui fenomen îngrijorător: în România, de-a lungul celor 5 cicluri electorale, rata participării la vot a scăzut în medie cu 10 procente la fiecare alegere, ajungând ca în 2008 să mai avem doar jumătate din alegătorii care participau în 1990 la alegerile parlamentare. Dacă în 1990 participarea la vot era de 86%, în 1992 şi 1996% aceasta a scăzut la 76%, în 2000 a mai pierdut 11 procente, ajungând la 65%, în 2004 se înregistrează o prezenţă la urne de 58% iar în 2008 de doar 39%! Participarea la alegerile parlamentare, barometrul interesului general faţă de politică, a cunoscut o scădere abruptă de aproape 20% faţă de scrutinul general anterior. Schimbarea sistemului electoral anunţată ca o măsură de potenţare a încrederii populaţiei în clasa politică a eşuat lamentabil sub acest aspect, dând istoriei recente cea mai dramatică scădere a participării la vot între scrutine succesive din '90 până în prezent.

Între alegeri, în toate sondajele de opinie, se manifestă degradarea încrederii faţă de clasa politică, instituţiile şi justiţia din România. Pe acest fond, rezultatele alegerilor în viitor devin tot mai imprevizibile şi, pe de altă parte, legitimitatea aleşilor şi a structurilor instituţionalizate pe care aceştia ar trebui să le reprezinte - partidele - devine tot mai fragilă, a afirmat Adrian Moraru, Director adjunct IPP şi autor al studiului realizat cu sprijinul Fundaţiei Friedrich Ebert (FES) România.

În loc să se îngrijoreze să gândească soluţii, mai ales între alegeri, pentru a recupera electoratul pierdut sau pentru a-l câştiga pe cel indecis, partidele tind să devină structuri tot mai închise şi clientelare, ca un opus la adevărata implicare politică a cetăţenilor. Liderii eterni din politica de la nivel naţional, una din cauzele fundamentale ale desprinderii de cetăţeni, alături de auto-suficienţa şi superioritatea cu care tratează cetăţenii pe care îi ignoră între alegeri - practici constatate astăzi la majoritatea formaţiunilor politice româneşti, închid partidele pentru a-şi conserva poziţiile şi întări puterea. Singura soluţie reală pentru a (mai) salva democraţia pluralistă rămâne reîntoarcerea partidelor către suportul popular.

În paralel cu aceasta, o serie de măsuri tehnice şi organizatorice deposedează de la o alegere la alta tot mai multe persone de dreptul fundamental la vot. Fie că e vorba de alegerea unor date nepotrivite pentru alegeri, fie de interzicerea votării în alte locuri decăt la locul de domiciliu sau de lipsa unor metode de vot la distanţă prin poştă sau internet, România este în situaţia de a avea peste 2 milioane de votanţi care nu îşi pot exercita votul. Introducerea unor măsuri ferme de acces la procesul de votare poate da un nou curs participării la vot, declară Elena Iorga, Director de programe în cadrul IPP.

În acelaşi timp, un sondaj realizat de IPP DATA Research¹ în contextul prezentei cercetări relevă că 50% din cetăţenii cu drept de vot ai României nu favorizează introducerea votului obligatoriu, în timp ce 43% sunt de acord cu obligativitatea votului. Alte cifre arată clar declinul interesului faţă de alegeri: 29% consideră că de la o alegere la alta interesul lor scade şi doar 11% că el creşte.

Analiza datelor oficiale rezultând din scrutinele organizate după Revoluţia din 1989 în România, a cadrului legislativ şi instituţional, a celor mai reprezentative sondaje de opinie din ultimii ani, dar şi a studiilor şi analizelor din domeniu cu referire la electoratul din România, au condus în finalul acestei cercetări realizate de către Institutul pentru Politici Publice în perioada ianuarie - martie 2009 la următoarele concluzii importante, dintre care le redăm pe scurt pe următoarele:
 

1. Cadrul legislativ trebuie adaptat realităţilor din România în perioadele dintre alegeri, evitându-se modificare legislaţiei incidente asupra organizării alegerilor pe ultima sută de metri, altfel devenind mijloc de presiune politică, cu potenţialul de a avantaja/defavoriza anumite partide/anumiţi competitori.
2. 2. Reforma instituţiilor mandatate să administreze procesul electoral în România trebuie să conducă urgent la decizii ferme pentru recuperarea credibilităţii sistemului politic românesc. Modul de funcţionare deficitar al Autorităţii Electorale Permanente, dar mai ales neîncrederea clasei politice în competenţele membrilor ei, afectează încrederea românilor în corectitudinea organizării alegerilor.
3. O serie de măsuri administrative trebuie introduse pentru a reda sutelor de mii de români privaţi de dreptul la vot datorită lipsei procedurilor tehnice de vot în special pentru persoanele cu nevoi speciale (persoanele cu dizabilităţi) şi a celor cu o mobilitate sporită (persoane care călătoresc frecvent în afara localităţii de domiciliu/în afara ţării). Dintre aceste măsuri, votul prin corepondență trebuie introdus de urgență, măcar pentru alegerile prezidențiale de anul acesta, pentru a nu mai priva de vot o paerte importantă a populației (IPP susține implementarea acestor măsuri tehnice adaptate prezentului, respingând comentariile celor care justifică că ar trdbui amânate pânăla atingerea unui optim de organizare a procesului sau până la înlăturarea oricăror suspiciuni de fraudă. Dacă pentru alegerile europarlamentare timpul rămas este prea scurt pentru introducerea unor măsuri adecvate, considerăm că aceste aspecte trebuie reglementate înaintea scrutinului pentru alegerile prezidenţiale din toamna acestui an.
4. Partidele trebuie să facă o foarte obiectivă evaluare internă, dat fiind că percepţia generală indică faptul că partidele consacrate au pierdut legătura cu alegătorii . Aceasta se datorează în bună măsură liderilor şi candidaţilor, a perpetuării sentimentului că decizia este luată în continuare de un cerc restrâns de politicieni, a proliferării unor practici de tip „traseism politic” - oameni care au schimbat 3 sau mai multe partide deţin în continuare portofolii importante - şi chiar a promovării unui comportament adesea agresiv (verbal şi chiar fizic). La acestea se adaugă nemulţumirea generală legată de practica perpetuă a neonorării promisiunilor făcute în campaniile electorale.
   

Pentru relaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi Adrian Moraru la 021 212 3126/7, e-mail: adrian@ipp.ro.

¹ Divizia specializată de cercetări sociologice a Institutului pentru Politici Publice (IPP).
² Eurobarometrul 2008 arăta că doar 11% dintre români mai aveau încredere în partide