IPP publică bilanţul anual al calităţii serviciilor publice municipale din România

Provocarea primarilor de municipii în această perioadă: termoficarea.

Poiana Braşov, 25 septembrie 2009 ■ Intenţiile de a descentraliza în continuare servicii publice în domenii strategice precum educaţie, sănătate sau ordine publică, fără evaluări obiective care să arate constant, cu informaţii statistice, capacitatea actuală a autorităţilor locale de a prelua şi gestiona aceste competenţe, sunt foarte riscante, putând  determina blocaje grave în furnizarea lor către cetăţeni. Datele privind câteva servicii - cheie gestionate în 2008 de primăriile de municipii, cum ar fi apa şi canalizarea, termoficarea, administrarea spaţiilor verzi, poliţia comunitară arată, în principal, o tendinţă mai degrabă de menţinere, decât de modernizare a actualei calităţi a acestor servicii şi o capacitate scăzută de accesare de resurse nerambursabile pentru dezvoltarea lor. Programele ministerelor nu sunt fundamentate pe evaluări sistematice ale modului în care se gestionează serviciile în plan local şi se adresează, mai degrabă, unor situaţii extreme decât să direcţioneze resurse către modernizarea strategică a serviciilor. Eforturile primăriilor diferă foarte mult de la o zonă la alta, iar politicile naţionale privind serviciile publice nu ţin cont suficient de particularităţile locale.

În cadrul unei dezbateri cu primari de municipii, viceprimari, directori şi consilieri locali organizată în 24 - 25 septembrie a.c. la Braşov, Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicităţii şi în acest an, evaluarea standardelor de cost şi calitate pentru serviciilor publice gestionate la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ din România. Dezbaterea se adresează preocupărilor guvernamentale privind stabilirea de standarde de eficienţă pentru serviciile locale şi răspunde printr-o evaluare realistă planurilor de continuare a descentralizării serviciilor către administraţia locală.

Faţă de 2008, ponderea locuitorilor din municipiile reşedinţă de judeţ racordaţi la reţeaua de apă şi canalizare a crescut cu 1 procent, ajungând la 93% media pe ţară. Cetăţenii din Vaslui (61%), Baia Mare (74%), Sfântu Gheorghe (78%), Târgovişte (79%), Slatina (81%), Miercurea Ciuc (83%), Bacău (84%), Slobozia (88%), Alba Iulia (89%), Oradea (89%) încă se confruntă cu probleme pe care autorităţile locale trebuie să le rezolve aşa cum au făcut alţi primari din ţară.

O creştere se remarcă şi la nivelul serviciului de iluminat public, de la 87% în 2007 la 93% în 2008. Mai sunt municipii reşedinţă de judeţ în România care, în 2008, se situau sub media naţională în privinţa gradului de acoperire a localităţii cu serviciul de iluminat public: Miercurea Ciuc - 52% din străzi aveau iluminat public, Slatina - 59%, Botoşani - 79%.

Cea mai mare problemă pentru primăriile de municipii în 2008 este termoficarea. Valoarea medie naţională a pierderilor în sistemul centralizat de termoficare a fost de 26%. Cele mai mari pierderi de energie în sistem se înregistrează în municipiile Vaslui - 53% şi Reşiţa, 51%.

În România nu se colectează în mod sistematic selectiv deşeurile iar reciclarea celor colectate astfel reprezintă o problemă naţională. Municipiile Buzău, Călăraşi, Botoşani şi Oradea declară că nu au beneficiari care să utilizeze colectarea selectivă.

Vechimea medie naţională a parcului de mijloace de transport în comun (autobuze) este în 2008 de aproximativ 11 ani. Cu toate acestea, există municipii unde se mai circulă autobuze vechi de 40 de ani (Miercurea Ciuc). Pe acest fond, există voci care solicită subvenţii de la Stat pentru modernizarea acestui serviciu, astăzi ineficient în multe locuri din ţară.

În municipiile noastre, suntem departe norma minimă de spaţiu verde impusă de Uniunea Europeană de 26 m² spaţiu verde pe cap de locuitor. Media naţională a indicatorului din România în 2008 era de 9,6 m²/locuitor, municipiile cu cea mai mare suprafaţă de spaţiu verde raportată la populaţie fiind: Suceava, cu 22,2 m²/locuitor, Vaslui, cu 22 m²/locuitor, Brăila, cu 19,6 m²/locuitor, Călăraşi, cu 19,2 m²/locuitor şi Braşov, cu 19 m²/locuitor. La polul opus, se află municipii precum Craiova, cu doar 0,3 m²/locuitor, Focşani,  cu 0,7 m²/locuitor.

În 2008, media numărului de sancţiuni aplicate de un poliţist comunitar este de 14,64 amenzi/an activitatea cea mai intensă fiind înregistrată în municipiul Constanţa, unde fiecare poliţist a aplicat, în medie, 97,97 de sancţiuni în decurs de un an, iar cea mai redusă activitate a fost înregistrată la Călăraşi, cu 0,71 sancţiuni/poliţist/an.

Toate situaţiile calculate mai sus se bazează în principal pe informaţii de interes public solicitate anual, tuturor primăriilor de municipii, de către Institutul pentru Politici Publice. Anul acesta, cercetarea IPP s-a încadrat în proiectul O administraţie publică performantă înseamnă servicii publice de calitate pentru cetăţeni, finanţat prin Programul de finanţare al Guvernelor Islandei, Principatul Liechtenstein şi Norvegiei, prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European.

Calitatea datelor gestionate de primării rămâne în continuare precară, de unde rezultă şi concluzia că deciziile din administraţia românească nu se iau plecând de la evaluări obiective ci mai degrabă ca măsuri rapide de rezolvare a unei crize. Demersurile Institutului pentru Politici Publice sunt cu atât mai justificate în această perioadă, determinând administraţia românească să adopte un mod de lucru eficient şi modern.

IPP este singura organizaţie neguvernamentală care urmăreşte anual evoluţia serviciilor publice, presând autorităţile din România să dea publicităţii informaţii privind costurile şi rezultatele gestionării acestor servicii, deprinzând primari, consilieri locali şi miniştri cu obligaţia de a răspunde în faţa electoratului pentru gestionarea banilor publici.


Pentru relaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi Elena Iorga, Director de programe şi  Adrian Moraru, Director Adjunct IPP la 021 212 3126, email: elena@ipp.ro şi adrian@ipp.ro sau mobil 0722 166 888 şi 0724 237 229.