Prima sesiune legislativă a noului Parlament: cunoaştem cheltuielile parlamentarilor, avem încă probleme cu chiulul şi cu transparenţa activităţii la comisii şi în birourile parlamentare

Bucureşti, 30 iunie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) va lansa în curând un raport complex de monitorizare a activităţii parlamentarilor în prima sesiune după alegerile din noiembrie 2008, continuând seria rapoartelor de monitorizare pe care le dă publicităţii la sfârşitul fiecărei sesiuni legislative. În prealabil, dat fiind că astăzi se încheie oficial sesiunea februarie - iunie 2009, dăm publicităţii câteva dintre concluziile Institutului ca urmare a monitorizării lucrărilor Parlamentului în această perioadă.

Noua conducere a Camerelor a început cu elan, dar nu a urmărit cu consecvenţă angajamentele asumate

Ambii Preşedinţi ai Camerelor şi-au luat o serie de angajamente pentru creşterea transparenţei şi a eficienţei în activitatea parlamentară. Planurile Preşedintelui Senatului de reformare a instituţiei combină atribuţii specifice funcţiei cu ţinte de creştere a popularităţii politice, însă nu rezultă din acestea nicio prioritate a activităţilor întreprinse. Preşedinta Camerei s-a asociat unor proiecte importante pentru societatea civilă: combaterea absenteismului în Parlament şi publicarea cheltuielilor publice cu activitatea parlamentarilor, lansându-le ca propriile proiecte legislative, cu toate că avea deja toate pârghiile să ceară administrativ ca toate măsurile să fie orientate către stoparea chiulului şi transparenţă totală faţă de banii publici.

Criza economică şi perseverenţa IPP au dus, în sfârşit, la publicarea cheltuielilor detaliate cu activitatea fiecărui parlamentar

După 5 ani de eforturi susţinute pentru transparentizarea şi responsabilizarea Parlamentului în ceea ce priveşte cheltuirea banilor publici cu activitatea parlamentarilor, Birourile celor două Camere au luat în discuţie¹ propunerea IPP de publicare pe site a acestor cheltuieli. În ciuda unor reacţii de rezistenţă evidente din partea unora dintre parlamentari (atât la Cameră, cât şi la Senat), mai ales în ceea ce priveşte publicarea cheltuielilor cu birourile parlamentare, graţie presiunii constante a Institutului, astăzi orice cetăţean poate avea acces la informaţii despre sumele lunare primite/cheltuite de parlamentari cu indemnizaţii, transport, telefon mobil etc. Măsura publicării pe site a cheltuielilor este, indiscutabil, un pas înainte în transparentizarea activităţii parlamentare, iar IPP va milita în continuare pentru alte asemenea iniţiative menite să crească transparenţa Parlamentului României.

Parlamentul rămâne o maşină de vot - actuala stare a lucrurilor este întreţinută de liderii partidelor

Propunerile legislative nu pleacă de la nevoile cetăţenilor, observate şi preluate din colegii, ci din şedinţele şi negocierilor partidelor din Coaliţie de la Guvernare. Parlamentarii, inclusiv noii veniţi, observă unde se iau deciziile, inclusiv la nivelul agendei legislative şi de aceea comportamentul lor în Parlament se caracterizează prin chiul, lipsă de atenţie, votarea după cum îi cere liderul de grup/colegii cu influenţă în partid (chiar dacă, în mod paradoxal, aceştia înregistrează prezenţe scăzute la votul în plen). Aceasta poate fi una dintre explicaţiile pentru care unii dintre parlamentari continuă să absenteze de la lucrările Camerei, pe lângă preocupările politice/de afaceri obişnuite care "îi reţin" în afara lucrărilor Parlamentului. Sesiunea care tocmai s-a încheiat a fost şi ea marcată de absenteism: la Camera Deputaţilor, primele 6 poziţii în clasamentul absenţelor îl ocupă tot atâţia miniştri. Din 472 de voturi în plen, exprimate prin sistemul de vot, Marian Sârbu (PSD+PC) şi Dan Nica (PSD+PC) nu au participat la niciunul, Elena Udrea (PD-L) a votat de 3 ori, Constantin Niţă (PSD+PC) de 8 ori, Theodor Paleologu (PD-L) de 18 ori şi Monica Iacob Ridzi de 20 de ori. Cu excepţia miniştrilor, în topul absenţilor de la Cameră de află şi alţi lideri marcanţi de partid: astfel, în această sesiune, au absentat masiv de la votul din plen Nini Săpunaru (PNL) cu o prezenţă de doar 7%, Ludovic Orban (PNL) - 7%, Dan Ilie Morega (PNL) - 8%. Viorel Hrebenciuc (PSD+PC) - 8% şi Bogdan Niculescu Duvăz (PSD+PC) - 9%. La polul opus, deputaţii care au înregistrat cea mai mare prezenţă în plen sunt: Ioan Munteanu (PSD+PC) - 96%, Dragoş Zisopol (Minorităţi) - 94%, Dumitru Pardău (PD-L) - 92%, Petru Farago (UDMR) - 92%, Ovidiu Ganţ (Minorităţi) - 92%.

În ce priveşte situaţia prezenţei la vot pe partide, se remarcă UDMR şi grupul minorităţilor cu aceeaşi prezenţă la vot de 66,3%, urmate de PD-L cu 63,4%, PSD+PC cu 54% şi PNL cu 50,2%. Vom reveni cu informaţii actualizate despre prezenţa la Senat cu ocazia lansării raportului de monitorizare.

Activitatea la comisii: (încă) o necunoscută

Dintre comisii, la Camera Deputaţilor am remarcat că cea mai intensă activitate (coroborând numărul şedinţelor avute în aceasta sesiune, dar şi a documentelor întocmite de către comisii) la: Comisia pentru muncă şi protecţie socială (124 raporte), Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi (112 raporte), Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic (88 raporte), în timp ce la Senat vorbim de comisiile: Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii (39 şedinţe), Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului (38 şedinţe), Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări (36 şedinţe). La cealaltă extremă, cu o activitate mai redusă am remarcat şi comisiile pentru regulament, pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi de la Cameră şi comisiile de regulament, sănătate publică, privatizare de la Senat.²

În ce priveşte transparenţa şi eficacitatea lucrărilor în comisii, acolo unde practic este centrul de greutate al activităţii parlamentare, în continuare există limite majore de acces la informaţii în timp real. Cu câteva excepţii la Cameră, şedinţele comisiilor permanente nu sunt în totalitate accesibile publicului sub aspectul dezbaterilor, motiv pentru care susţinem ca treptat, accesul on-line la şedinţele de comisii (înregistrările video) să devină o regulă pentru funcţionarea tuturor acestor structuri de la nivelul celor două Camere.

Când iniţiativele legislative pe cont propriu sunt incomode pentru Guvern şi obositoare de redactat, parlamentarii se ocupă cu declaraţiile politice sau cu lobby

În strânsă legătură cu afirmaţia de mai sus mai remarcăm practicile parlamentarilor de a uza de alte prerogative, cum ar fi declaraţiile politice pentru a se face remarcaţi atât în partid, cât şi în general în societate. Deputaţii cu cele mai multe declaraţii politice în această sesiune au fost Grosaru Mircea - Minorităţi (40), Ciucă Liviu Bogdan PSD+PC (25), Popa Daniela PSD+PC (25), Amet Aledin - Minorităţi (21), Tîmpău Radu Bogdan PNL (19), precum şi senatorii Frâncu Emilian Valentin PNL (20), Oprea Dumitru PD-L (15), David Gheorghe PD-L (14), Plăcintă Sorina-Luminiţa PD-L (12), Silistru Doina PSD+PC (10). Promovarea de la tribună este unori mai importantă decât obţinerea unui rezultat în urma acţiunii. În afara declaraţiilor politice, o altă practică frecvent utilizată în actualul mandat este aceea a lobby-ului pe lână ministerele de linie - numeroşi parlamentari apelând la această metodă pentru a stimula rezolvarea unor probleme punctuale din colegiile în care au fost aleşi.

O dezbatere care a marcat această sesiune legislativă şi care este ilustrativă pentru modul în care Parlamentul este perceput astăzi de către celelalte puteri în stat, dar şi de către societatea civilă în general, a fost cea asupra Codurilor civil, penal şi de proceduri. După un eşec în organizarea unei consultări autentice cu cetăţenii în ce priveşte principiile fundamentale care stau la baza acestor legi, parlamentarii au mai bifat o "realizare": întreaga contribuţie la proiectele de Coduri a fost retrasă din Parlament şi asumată prin răspunderea Guvernului, care, practic, s-a folosit de munca parlamentarilor pentru a bifa un punct pe agenda proiectelor politice.

Birourile parlamentare din teritoriu - o cutie a Pandorei pe care niciun lider politic nu îşi doreşte să o deschidă

Nici după Sărbătorile pascale din acest an, cu toate că sesiunea parlamentară a început din februarie a.c., Camerele Parlamentului nu aveau o evidenţă a birourilor din teritoriu ale deputaţilor şi senatorilor. Unii parlamentari nu au comunicat nici până la acest moment adresele birourilor, cu toate că încasează bani pentru funcţionarea lor. Conducerea celor două Camere evită să abordeze această problemă a controlului banilor de la birourile parlamentare, chestiune complicată care implică atât parlamentarul cât şi partidul. Cei care "se descurcă" îi pun pe colegii care nu au alte venituri decât încasările de la Camera Deputaţilor/Senat în situaţia de a se justifica în faţa presei pentru cheltuieli care, de fapt, nu le sunt suficiente. Cele două Camere nu au fost niciodată în poziţia de a urmări eficienţa şi oportunitatea unor cheltuieli aşa cum vor fi nevoite să o facă datorită crizei economice care a redus drastic cheltuielile din instituţiile publice. Politicienii însă vor găsi o cale să îşi păstreze privilegiile.

Parlamentul este condus tot de parlamentarii de profesie

Chiar dacă numeric actualul Parlament s-a înnoit cu peste 50% cei care au ideile/iau deciziile sunt tot parlamentarii la al doilea/treilea, etc. mandat. Cele mai puţine schimbări, în sensul de noi lideri în Parlament, se văd în rândul minorităţilor. Aici este evidentă şi cea mai mare reticenţă la rapoarte de monitorizare critice ale societăţii civile - semn că reforma politică a ocolit aceste segmente ale spectrului politic în ultimii ani. Femeile sunt în continuare subreprezentate în structurile de decizie din Parlament, mărturie a faptului că politică se face (încă) în Parlament de către bărbaţi. Nu în ultimul rând, numeroşi parlamentari nou intraţi în forul legislativ acuză nemulţumiri legate de modul în care funcţionează instituţia fundamentală (ex: "defectarea" excesiv de frecventă a sistemului de vot electronic, prin care, practic, se încalcă regula votului nominal).

Parlamentul face eforturi să se deschidă către populaţie - negarea evidenţelor

Sunt câteva preocupări la nivelul conducerii ambelor Camere de a aduce cetăţeanul mai aproape de Parlament. Idei de genul: dărâmarea zidurilor din jurul clădirii, organizarea de şedinţe în provincie, aducerea de tineri - chiar copii - să ia loc în fotoliile parlamentarilor la anumite aniversări, pot fi utile pentru un anumit segment din populaţia României. Restul rămâne dezamăgită de chiul, atacuri politice şi aşteaptă de la parlamentari să fie exemplele din societate care să ducă România în rândul ţărilor europene, nu numai formal ci şi efectiv.

Urmăriţi Raportul de monitorizare a sesiunii parlamentare februarie - iunie 2009 pentru mai multe detalii. Raportul va fi lansat public în câteva zile.

¹ Vezi stenograma şedinţei Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor din 10.06.2009 la http://www.cdep.ro/bp/sedinte.steno?ids=300&idp=6715 şi stenograma şedinţei Biroului Permanent al Senatului din 5.05.2009 la http://www.senat.ro/PDFOrdineDeZi/e7b7cdf6-e84e-49bd-83ea-5a770fe3a0b0/S%20T%20E%20N%20O%20G%20R%20A%20M%20A%20completa%20BP%205%20mai%202009.pdf.
² Mai multe informaţii despre activitatea în plen, în comisii şi multe altele în raportul ce va fi dat publicităţii în curând. 

Pentru mai multe informaţii contactaţi Violeta Alexandru, Director sau Adrian Moraru, Director Adjunct la 021 212 3126 sau e-mail: violeta@ipp.ro şi adrian@ipp.ro.