home
contact
Constituie una dintre direcţiile prioritate pentru Institutul pentru Politici Publice în sensul promovării respectului pentru diversitate şi a consolidării unui climat de normalitate în relaţia dintre instituţiile publice şi reprezentanţii minorităţilor naţionale, etnice, sexuale etc. Urmărim în special respectarea drepturilor civile ale acestor minorităţi şi adresăm prompt sesizări instituţiilor statului când drepturile acestora nu sunt respectate. Ne interesează ca instituţiile şi cadrul legal să asigure minorităţilor un trai decent şi reprezentarea intereselor lor în viaţa publică.
Cele mai recente publicaţii
 Prezentul studiu este realizat în cadrul proiectului Finanţare transparentă şi eficientă pentru domeniul dizabilităţii în România, implementat de către Institutul pentru Politici Publice (IPP) în parteneriat cu Fundaţia Pentru Voi din Timişoara şi finanţat de către Open Society Institute din Budapesta (prin programele Mental Health Initiative, Health Budget Monitoring şi Human Rights and Governance Grants Program). |
detalii Studiul Reacţii instituţionale eficiente în combaterea intoleranţei şi extremismului în zona Mării Negre, perspectivă comparată asupra României, Republicii Moldova şi Ucrainei este una dintre cele mai recente lucrări realizate de Institutul pentru Politici Publice din Bucureşti alături de partenerii săi, Institutul de Politici Publice din Chişinău şi Fundaţia Pylyp Orlyk din Kiev. |
 Studiul Tendinţe şi Politici ale Migraţiei în Regiunea Mării Negre: Cazurile Moldovei, României şi Ucrainei a fost realizat în 2008 de echipe de cercetători din cele trei ţări, provenind de la Fundaţia IDIS Viitorul, Institutul pentru Politici Publice respectiv de la Centrul Internaţional pentru Studierea Politicilor. Raportul, finanţat de către Fundaţia SOROS prin Programul East - East, arată că cei trei vecini sunt în prezent ţări de origine pentru migraţia forţei de muncă cu toate că România şi Ucraina se transformă treptat în ţări de destinaţie. |
Cele mai recente comunicate şi poziţii publice
Bucureşti, 2 februarie 2010 ■ Având în vedere preocuparea extrem de scăzută a actualului Parlament, aşa cum rezultă din analiza activităţii primelor sesiuni legislative din acest mandat, pentru legiferarea problemelor acute cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi din România, Fundaţia Pentru Voi şi Institutul pentru Politici Publice (IPP) cer celor două Camere să aşeze în lista de priorităţi şi proiectele legislative care privesc persoanele cu dizabilităţi.
Din 7 proiecte vizând în principal modificări ale legii-cadru privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, doar două au devenit legi în recent încheiata sesiune legislativă a Parlamentului, ambele promovând măsuri exclusiv pasive:
1. Legea nr. 359/2009 care prevede scutirea de la plata chiriei pentru suprafeţele locative cu destinaţie de locuinţe de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale ale acestuia care sunt în folosinţa persoanelor cu handicap grav;
2. Legea nr. 360/2009 care prevede introducerea unor scutiri de impozit pe indemnizaţiile de natură salarială şi pensii pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.
De partea cealaltă, Guvernul a avizat negativ 4 dintre cele 7 proiecte legislative depuse în sesiunea trecută de parlamentari, motivând inoportunitatea şi slaba fundamentare a acestora, deşi printre iniţiatori se aflau şi reprezentanţi ai PDL, semn că nu există o comunicare eficientă la nivel politic în materie de priorităţi legislative în acest domeniu. Mai mult, Guvernul a adoptat la începutul acestui an fără consultarea furnizorilor de servicii o hotărâre prin care stabileşte standarde de cost pentru serviciile sociale fără a ţine cont de gradul de dizabilitate, abordare care contravine normelor europene ce prevăd dreptul persoanei la servicii sociale flexibile, centrate pe persoană şi adaptate la nevoile individuale.
Din 7 proiecte vizând în principal modificări ale legii-cadru privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, doar două au devenit legi în recent încheiata sesiune legislativă a Parlamentului, ambele promovând măsuri exclusiv pasive:
1. Legea nr. 359/2009 care prevede scutirea de la plata chiriei pentru suprafeţele locative cu destinaţie de locuinţe de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale ale acestuia care sunt în folosinţa persoanelor cu handicap grav;
2. Legea nr. 360/2009 care prevede introducerea unor scutiri de impozit pe indemnizaţiile de natură salarială şi pensii pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.
De partea cealaltă, Guvernul a avizat negativ 4 dintre cele 7 proiecte legislative depuse în sesiunea trecută de parlamentari, motivând inoportunitatea şi slaba fundamentare a acestora, deşi printre iniţiatori se aflau şi reprezentanţi ai PDL, semn că nu există o comunicare eficientă la nivel politic în materie de priorităţi legislative în acest domeniu. Mai mult, Guvernul a adoptat la începutul acestui an fără consultarea furnizorilor de servicii o hotărâre prin care stabileşte standarde de cost pentru serviciile sociale fără a ţine cont de gradul de dizabilitate, abordare care contravine normelor europene ce prevăd dreptul persoanei la servicii sociale flexibile, centrate pe persoană şi adaptate la nevoile individuale.
Organizaţiile semnatare ale prezentei scrisori sunt organizaţii neguvernamentale cu o bogatǎ experienţǎ în promovarea şi apǎrarea drepturilor omului şi nediscriminǎrii în România.
Ne manifestǎm încrederea cǎ reprezentanţii României la Adunarea Parlamentarǎ a Consiliului Europei vor vota pentru adoptarea a douǎ documente importante pentru protecţia drepturilor omului şi nediscriminǎrii în Europa, care vor fi dezbǎtute în cadrul Sesiunii Ordinare a Consiliului Europei (25-29 ianuarie 2010):
• Recomandarea „Fifteen years since the International Conference on Population and Development Programme of Action” [Cincisprezece ani de la Conferinţa Internaţionalǎ Programul de Acţiune privind Populaţia şi Dezvoltarea], Doc. 11992 din 5 August 2009;
• Rezoluţia “Discrimination on the basis of sexual orientation and gender identity” [Discriminarea pe baza orientǎrii sexuale şi a identitǎţii de gen], Doc. 12087 din 8 decembrie 2009.
Bucureşti, 4 mai 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Fundaţia Pentru Voi din Timişoara lansează studiul Pledoarie pentru transparenţă şi responsabilizare în finanţarea serviciilor destinate persoanelor cu dizabilităţi mentale din România. Cercetarea, realizată cu sprijinul Open Society Institute (OSI), Budapesta, Iniţiativa pentru Sănătate Mintală, aduce în atenţia factorilor instituţionali o serie de probleme constatate în procesul de absorbţie a fondurilor externe (europene) pentru persoanele cu dizabilităţi în România, un domeniu cu serioase nevoi.
Institutul pentru Politici Publice (IPP) s-a sesizat cu privire la articolul Ţiganiada - 2008, publicat în ziarul Romania Mare din data de 3 octombrie 2008, în care apar următoarele: “Zece negrii mititei/Lua-i-ar Ku Klux Klan pe ei”, “Românii asistă din nou, pasivi (mămăligi) cum le scriu străinii istoria şi îşi bat joc de ei...ALIANŢA PENALĂ (Partida Romilor) PSD-PC SE PREGĂTEŞTE SĂ REVINĂ LA PUTERE. Pe fondul pasivităţii sinucigaşe a lui Traian Băsescu, speriat şi timorat de nişte evrei şmecheri ([...]), borfaşii de culoare pripăşiţi în şatra bulibaşei Ion Iliescu au făcut un bâlci ordinar, sâmbătă, în Capitală. Rareori s-a văzut, in public, o păduchelniţă atât de neruşinată! Iată câţiva dintre ţiganii care tot întunecă televizoarele românilor, [...] şi alte baragladine la prima sau a doua generaţie. [...] Nu vă ajunge cât aţi fura? Nu vreţi să lăsaţi ţara asta să respire, v-aţi jurat să o distrugeţi de tot? Deşteptarea, Băsescule! Crezi că te iartă ăştia vreodată? N-ai auzit de judecată ţigănească? Adu-ţi aminte cum l-a pândit Iliescu pe Ceauşescu vreo 20 de ani şi, până nu l-a lichidat, nu s-a lăsat”.
În urma sesizării transmise de IPP către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Colegiul Director a considerat afirmaţiile de mai sus ca reprezentând discriminare, în conformitate cu O.G. Nr. 137/2000, republicată, art. 2, alin. 1 şi 4, încălcând dreptul la demnitate garantat de art. 15 din aceeaşi Ordonanţă, prin asocierea intenţionată a unui comportament condamnabil comunităţii rome
În urma sesizării transmise de IPP către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Colegiul Director a considerat afirmaţiile de mai sus ca reprezentând discriminare, în conformitate cu O.G. Nr. 137/2000, republicată, art. 2, alin. 1 şi 4, încălcând dreptul la demnitate garantat de art. 15 din aceeaşi Ordonanţă, prin asocierea intenţionată a unui comportament condamnabil comunităţii rome
