Transparenţa administrativă şi statul de drept

Bucureşti, 29 iunie 2010 ■ Şedinţa Comisiilor reunite pentru Drepturile Omului (condusă de Gyorgy Frunda) şi cea Juridică au decis astăzi să tranşeze definitiv disputa dintre Parlament şi societatea civilă în privinţa atribuţiilor Agenţiei Naţionale de Integritate, votând pentru ca:

• Inspectorii ANI să nu mai poată controla averile demnitarilor
• Declaraţiile de avere şi de interese să rămână secrete.

Noua variantă a legii ANI transmisă înapoi Parlamentului de către Preşedinte şi votată în sens constructiv recent la Camera Deputaţilor, a fost în urmă cu câteva ore desfiinţată de majoritatea din comisie construită în jurul ideilor antireformiste ale senatorului colegiului Târgu Mureş, judeţul Mureş, Gyorgy Frunda.

Institutul pentru Politici Publice critică public atitudinea sfidătoare a membrilor comisiilor reunite conduse de Senatorul Gyorgy Frunda faţă de reprezentanţii corpului diplomatic de la Bucureşti (ambasadori şi consilieri politici ai celor mai importante ţări UE erau prezenţi la dezbateri), ai presei şi ai ONG-urilor dar şi prin negarea dreptului preşedintelui de a retrimite această lege la Parlament. Votul s-a dat cu acordul reprezentanţilor PNL care declaraseră anterior că sunt pentru publicarea declaraţiilor lor de avere şi de interese, ai UNPR dar şi ai UDMR care au avut declaraţii publice similare. Deşi se afla el însuşi s-ar afla într-un conflict de interese, cel puţin moral, din poziţia de preşedinte de comisie dezbătând un subiect care îl viza direct datorită faptului că averea s-a aflat sub controlul ANI, Senatorul Frunda a reuşit să decidă în doar câteva ore cum să voteze membrii comisiilor în problema procedurilor de verificare a legii ANI.

În faţa acestei situaţii, facem un apel către liderii partidelor politice parlamentare, Emil Boc (PD-L), Victor Ponta (PSD), Crin Antonescu (PNL), Marko Bela (UDMR), Marian Sârbu (UNPR) să se exprime public cu privire la susţinerea legii ANI aşa cum a venit ea de la Camera Deputaţilor şi respingerea raportului iresponsabil întocmit la şedinţa condusă de senatorul Frunda.

Fără aceste modificări, parlamentarii şi partidele acestora se vor face responsabile de sancţiunile de la nivel european pe care le va suporta România.

Pentru relaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi Adrian Moraru, Director Adjunct IPP la 021 212 3126, e-mail: adrian@ipp.ro, mobil 0724 237 229.

Bucureşti, 13 mai 2010 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Societatea Academică din România (SAR) se declară profund dezamăgite de votul dat ieri, 12 mai a.c. în plenul Senatului la legea privind funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Prin acest vot, în pofida semnalelor societăţii civile, senatorii au anihilat practic orice efect al legii şi au făcut controlul averilor demnitarilor/funcţionarilor imposibil.

De aceea, IPP şi SAR cer Preşedintelui României să nu promulge legea recent adoptată de Senat, fiind astfel consecvent propriilor declaraţii făcute la finalul consultărilor cu partidele politice parlamentare pe marginea legii ANI prin care aprecia că „averea demnitarilor nu este o chestiune de confidenţialitate sau de secret al datelor personale”.

Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Adrian Moraru, Director Adjunct IPP la tel: 021 212 3126/7, e-mail: adrian@ipp.ro şi mobil 0724 237 229.

Bucureşti, 10 mai 2010 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) a urmărit îndeaproape parcursul procesului legislativ al proiectului de lege pentru modificarea şi completarea legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate şi a transmis Senatului României o serie de amendamente la proiectul de lege.

Pe fond, Institutul consideră că prin varianta adoptată de Camera Deputaţilor s-au comis grave încălcări ale dreptului fundamental de informare al cetăţeanului prin instituirea regimului de confidenţialitate pentru anumite informaţii primare, în opinia noastră, din declaraţiile de patrimoniu (fostele declaraţii de avere), respectiv de interese.

Iată mai jos care sunt aceste propuneri.

Stimate domnule Senator / Stimată doamnă Senator,

În contextul dezbaterilor asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, Institutul pentru Politici Publice (IPP) înaintează prin prezenta scrisoare principalele sale solicitări de amendamente la textul de lege care urmăresc corectarea unor grave restrângeri ale drepturilor fundamentale comise, în opinia noastră, prin formulările propuse în varianta Guvernamentală respectiv în varianta aprobată de Camera Deputaţilor.

1.

Principala problemă asupra căreia IPP solicită în mod special senatorilor să ia decizia corespunzătoare prin vot, priveşte eliminarea declaraţiilor de patrimoniu şi de interese confidenţiale (art. 2, alin. (1)). Păstrând această prevedere, senatorii vor favoriza încălcarea dreptului fundamental de liber acces la informaţii de interes public pe care cetăţenii României l-au câştigat.

Dată fiind calitatea persoanelor care au obligaţia de a depune declaraţiile de patrimoniu şi de interese - anume demnitari/funcţionari publici - considerăm că orice restrângere a accesului la informaţii care afectează în mod direct capacitatea de exercitare a unei funcţii publice este nejustificată şi poate da naştere la abuzuri. Pe cale de excepţie, legea privind liberul acces la informaţii de interes public prevede în prezent la art. 14 (1) faptul că "informaţii cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice". Apreciem, pe cale de consecinţă, că eliminarea accesului la o serie de informaţii fundamentale pentru identificarea unor potenţiale conflicte de interese - cum ar fi calitatea persoanei de asociat/acţionar la societăţi comerciale/companii naţionale, etc. fără obligaţia precizării denumirii respectivei entităţi - este inacceptabilă şi anulează practic efectele ce trebuie să decurgă din folosirea dreptului fundamental la informare.

Apreciem, doamnelor şi domnilor senatori, că informaţiile cuprinse în prezent în formularele declaraţiilor de avere/patrimoniu şi de interese nu sunt date cu caracter personal, în sensul legii, prin urmare publicarea acestora nu aduce atingere vieţii private.

În continuare, în Decizia Curţii Constituţionale nr. 415/14 aprilie 2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 294 din data de 05.05.2010, se face trimitere doar la "obligaţia prevăzută de lege de a publica declaraţiile de avere şi de interese pe paginile de internet ale entităţilor unde persoanele care, în conformitate cu[...] citeşte tot conţinutul scrisorii

Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Adrian Moraru, la tel: 021 212 3126, mobil 0724 237 229 sau e-mail: adrian@ipp.ro.

Bucureşti, 29 septembrie 2009 ■ IPP dezavuează practicile Preşedintelui Traian Băsescu prin care, în contextul unor dispute, ameninţă sau dă publicităţii extrase din unele convorbiri de la Palatul Cotroceni, punând astfel în situaţii de dificultate partenerii de dialog, fie aceştia lideri politici, parlamentari, membri ai Cabinetului etc. Presa centrală a prezentat sâmbătă, 26 septembrie a.c., fragmente din discursul Preşedintelui României aflat în vizită la Oradea, prin care avertiza că va publice stenogramele în care liderii politici erau de acord cu revizuirea Constituţiei.

Cât timp aceste convorbiri, indiferent că este vorba despre consultări cu partide, sindicate, organizaţii neguvernamentale, membri ai Cabinetului sau uneori chiar şedinţe CSAT, au un caracter confidenţial, accesul presei fiind interzis pe parcursul discuţiei, remarcăm faptul că Preşedintele se foloseşte în mod discreţionar de unele dintre aceste informaţii pentru a pune partenerii de dialog în situaţii vulnerabile din punct de vedere politic.

Bucureşti, 23 septembrie 2009 ■ Plenul Senatului a ales-o miercuri, 23 septembrie 2009, ca membru al CSM din partea societăţii civile pe Elena Simina Tănăsescu. Ea a fost propusă de IPP, obţinând 63 de voturi, faţă de cele 41 de voturi ale contracandidatei sale directe, Corina Dumitrescu, rectorul Universităţii Creştine Dimitrie Cantermir.

Elena Simina Tănăsescu este profesor universitar, doctor în drept, şi a fost propusă de Institutul pentru Politici Publice din al cărei Consiliu face parte încă din 2005.

Bucureşti, 1 iunie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicităţii rezultatele celui mai recent sondaj de opinie realizat în cadrul unui proiect cu finanţare din partea Uniunii Europene prin programul Phare 2006/018-147.01.02, intitulat Informaţia de interes public – un drept fundamental, nu o favoare, derulat în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Cercetarea, care s-a desfăşurat în perioada 20 – 29 aprilie a.c. pe un eşantion de 1033 de persoane, reprezentativ la nivel naţional, cuprinde informaţii despre percepţia românilor referitoare la dreptul la informare şi cunoştinţele publicului legate de mecanismele pe care le au la dispoziţie pentru a obţine informaţii de interes public de la autorităţi.

Stimate Domnule Preşedinte,

Institutul pentru Politici Publice (IPP), una dintre organizaţiile neguvernamentale prezente la întâlnirea organizată în cursul zilei de 22 aprilie a.c. la Palatul Cotroceni în legătură cu proiectele Codurilor Civil şi Penal, îşi exprimă public dezamăgirea faţă de discursul Domniei Voastre în cadrul acestei reuniuni.

Nu ne-am aşteptat ca un lider politic cu experienţa Domniei Voastre, care s-a întors către popor în momentele de criză politică, să declare public că cetăţenii nu pot să înţeleagă sau să îşi exprime opiniile cu privire la actualele proiecte ale Codurilor Civil, Penal şi de Procedură Civilă şi Penală. Aşa cum cetăţenii au fost consultaţi în 2007, prin referendum, pentru schimbarea sistemului electoral sau în 2003, prin ample dezbateri, cu prilejul revizuirii Constituţiei, ne aşteptam să nu acceptaţi nicio scuză pentru faptul că nu se organizează în prezent nicio consultare/dezbatere asupra unor probleme principiale, de fond cuprinse în proiectele Codurilor trimise de Guvern Parlamentului. Codurile afectează fundamental viaţa de zi cu zi a oamenilor obişnuiţi.

Bucureşti, 14 aprilie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicităţii informaţii actuale despre cum o serie de instituţii/autorităţi publice centrale şi locale din România fac în continuare tot posibilul pentru a obstrucţiona liberul acces la informaţii de interes public, prin practici care variază de la ignorarea efectivă a solicitărilor de informaţii venite din partea societăţii civile şi până la nesocotirea hotărârilor judecătoreşti definitive care le obligă la comunicarea acestor informaţii. Atragem atenţia asupra riscului de a diminua interesul public faţă de asemenea practici negative din România, anumite instituţii publice care nu fac nici acum vreun efort de a trata cu respect cetăţenii riscând să recidiveze în materia obstrucţionării accesului la informaţii. În România se conturează tot mai clar o categorie de politicieni care sfidează cererile de informaţii de interes public, pe aceştia neinteresându-i faptul că sunt acţionaţi în instanţă şi nepunând în practică în final nici deciziile justiţiei de a comunica informaţiile publice. Convingerea ca sunt invincibili electoral îi face pe unii lideri de instituţii publice să trateze cu aroganţă orice structură a societăţii civile interesată de activitatea publică, transmiţând un mesaj nociv în rândul funcţionarilor al căror scop a devenit satisfacerea orgoliilor conducătorilor, ci nu a solicitărilor de informaţii de interes public.

Bucureşti, 1 aprilie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere premierului Emil Boc demiterea Ministrului sănătăţii Ion Bazac pentru conduita incompatibilă cu statutul de demnitar, dată publicităţii recent în cazul cunoscut ca „Listingul telefonului”.