home
contact
De la începutul activităţii sale, IPP a militat constant pentru respectarea dreptului fundamental la informare şi instituţionalizarea principiului transparenţei în funcţionarea autorităţilor publice de la toate nivelurile. Iniţiativele derulate în acest scop au vizat numeroase direcţii, de la evaluări periodice ale gradului de transparenţă al instituţiilor publice locale şi centrale, la eforturi susţinute de unificare a practicii judiciare în domeniu şi nu în ultimul rând, la iniţierea unor acţiuni strategice în instanţă (peste 100 de asemenea procese în ultimii ani) prin care IPP îşi apără dreptul la informare împotriva abuzurilor comise de autorităţile publice care încalcă legea şi blochează accesul la informaţii de interes public.
Cele mai recente publicaţii
 Institutul pentru Politici Publice (IPP) a dat publicităţii cel mai recent studiu intitulat Transparenţa procesului de achiziţii publice în administraţia locală din România: provocări, obstacole, lecţii învăţate. Studiul face parte din proiectul Întărirea capacităţii societăţii civile locale de monitorizare a măsurilor anti-corupţie: un exerciţiu practic aplicat asupra procesului de achiziţii publice la nivel local, implementat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în parteneriat cu Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI), cu sprijin din partea Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti. |
detalii Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicităţii cel mai recent raport de evaluare a aplicării legislaţiei privind accesul la informaţii de interes public la nivel local, analizând în conţinutul său accesul la informaţii privind activitatea consiliilor locale. |
 Bucureşti, 7 septembrie 2009 ■ În contextul unei ample cercetări privind participarea actorilor privaţi şi publici la procesul de luare a deciziilor, inclusiv a formelor de lobby, Institutul pentru Politici Publice (IPP) împreună cu divizia sa specializată în cercetări sociologice vă prezintă rezultatele unui sondaj realizat în rândul companiilor private din România despre practicile şi percepţiile lor asupra lobby-ului. |
Cele mai recente comunicate şi poziţii publice
Bucureşti, 29 septembrie 2009 ■ IPP dezavuează practicile Preşedintelui Traian Băsescu prin care, în contextul unor dispute, ameninţă sau dă publicităţii extrase din unele convorbiri de la Palatul Cotroceni, punând astfel în situaţii de dificultate partenerii de dialog, fie aceştia lideri politici, parlamentari, membri ai Cabinetului etc. Presa centrală a prezentat sâmbătă, 26 septembrie a.c., fragmente din discursul Preşedintelui României aflat în vizită la Oradea, prin care avertiza că va publice stenogramele în care liderii politici erau de acord cu revizuirea Constituţiei.Cât timp aceste convorbiri, indiferent că este vorba despre consultări cu partide, sindicate, organizaţii neguvernamentale, membri ai Cabinetului sau uneori chiar şedinţe CSAT, au un caracter confidenţial, accesul presei fiind interzis pe parcursul discuţiei, remarcăm faptul că Preşedintele se foloseşte în mod discreţionar de unele dintre aceste informaţii pentru a pune partenerii de dialog în situaţii vulnerabile din punct de vedere politic.
Bucureşti, 23 septembrie 2009 ■ Plenul Senatului a ales-o miercuri, 23 septembrie 2009, ca membru al CSM din partea societăţii civile pe Elena Simina Tănăsescu. Ea a fost propusă de IPP, obţinând 63 de voturi, faţă de cele 41 de voturi ale contracandidatei sale directe, Corina Dumitrescu, rectorul Universităţii Creştine Dimitrie Cantermir.Elena Simina Tănăsescu este profesor universitar, doctor în drept, şi a fost propusă de Institutul pentru Politici Publice din al cărei Consiliu face parte încă din 2005.
Bucureşti, 1 iunie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicităţii rezultatele celui mai recent sondaj de opinie realizat în cadrul unui proiect cu finanţare din partea Uniunii Europene prin programul Phare 2006/018-147.01.02, intitulat Informaţia de interes public – un drept fundamental, nu o favoare, derulat în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Cercetarea, care s-a desfăşurat în perioada 20 – 29 aprilie a.c. pe un eşantion de 1033 de persoane, reprezentativ la nivel naţional, cuprinde informaţii despre percepţia românilor referitoare la dreptul la informare şi cunoştinţele publicului legate de mecanismele pe care le au la dispoziţie pentru a obţine informaţii de interes public de la autorităţi.
Stimate Domnule Preşedinte,Institutul pentru Politici Publice (IPP), una dintre organizaţiile neguvernamentale prezente la întâlnirea organizată în cursul zilei de 22 aprilie a.c. la Palatul Cotroceni în legătură cu proiectele Codurilor Civil şi Penal, îşi exprimă public dezamăgirea faţă de discursul Domniei Voastre în cadrul acestei reuniuni.
Nu ne-am aşteptat ca un lider politic cu experienţa Domniei Voastre, care s-a întors către popor în momentele de criză politică, să declare public că cetăţenii nu pot să înţeleagă sau să îşi exprime opiniile cu privire la actualele proiecte ale Codurilor Civil, Penal şi de Procedură Civilă şi Penală. Aşa cum cetăţenii au fost consultaţi în 2007, prin referendum, pentru schimbarea sistemului electoral sau în 2003, prin ample dezbateri, cu prilejul revizuirii Constituţiei, ne aşteptam să nu acceptaţi nicio scuză pentru faptul că nu se organizează în prezent nicio consultare/dezbatere asupra unor probleme principiale, de fond cuprinse în proiectele Codurilor trimise de Guvern Parlamentului. Codurile afectează fundamental viaţa de zi cu zi a oamenilor obişnuiţi.
Bucureşti, 14 aprilie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicităţii informaţii actuale despre cum o serie de instituţii/autorităţi publice centrale şi locale din România fac în continuare tot posibilul pentru a obstrucţiona liberul acces la informaţii de interes public, prin practici care variază de la ignorarea efectivă a solicitărilor de informaţii venite din partea societăţii civile şi până la nesocotirea hotărârilor judecătoreşti definitive care le obligă la comunicarea acestor informaţii. Atragem atenţia asupra riscului de a diminua interesul public faţă de asemenea practici negative din România, anumite instituţii publice care nu fac nici acum vreun efort de a trata cu respect cetăţenii riscând să recidiveze în materia obstrucţionării accesului la informaţii. În România se conturează tot mai clar o categorie de politicieni care sfidează cererile de informaţii de interes public, pe aceştia neinteresându-i faptul că sunt acţionaţi în instanţă şi nepunând în practică în final nici deciziile justiţiei de a comunica informaţiile publice. Convingerea ca sunt invincibili electoral îi face pe unii lideri de instituţii publice să trateze cu aroganţă orice structură a societăţii civile interesată de activitatea publică, transmiţând un mesaj nociv în rândul funcţionarilor al căror scop a devenit satisfacerea orgoliilor conducătorilor, ci nu a solicitărilor de informaţii de interes public.
Bucureşti, 1 aprilie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere premierului Emil Boc demiterea Ministrului sănătăţii Ion Bazac pentru conduita incompatibilă cu statutul de demnitar, dată publicităţii recent în cazul cunoscut ca „Listingul telefonului”.
